19. 10. 23
posted by: Super Utilisateur
Affichages : 843

Edition:

SARL MILEDDA,

20173 Zevacu,

04 95 24 44 38, RCS Ajaccio

432 408 490,

capital: 10 000 €

Directeur publication:

Bassino Jean Pascal. 20140 Tassinca

Hébergement:

SARL MILEDDA

19. 10. 21
posted by: Super Utilisateur
Affichages : 770

RETE EUROPEA

European Historical Population Samples Network

https://ehps-net.eu/

 

PROGETTI DI RICERCA A SCALA DI UN PAESE O REGIONE

Demography of Victorian Scotland (Cambridge University, Britain)

https://www.campop.geog.cam.ac.uk/research/projects/victorianscotlanddemography/

Norwegian Historical Population Register (Artic University of Norway)

http://www.rhd.uit.no/nhdc/hpr.html

Population and Family History Project (Reitaku University, Japan)

http://www.fl.reitaku-u.ac.jp/pfhp/index-e.html

Program for Historical Demography (Academia Sinica, Taiwan)

http://www.demography.sinica.edu.tw/EN/en_background.htm

Registre de Population du Québec Ancien (Québec, Canada)

https://www.prdh-igd.com/fr/accueil

Scanian Economic Demographic Database (Lund University, Sweden)

https://www.ed.lu.se/databases/sedd

19. 10. 17
posted by: Super Utilisateur
Affichages : 1480

Tema di a ricerca

Quantu sarani stati difficiuli i cundizioni di vita di a ghjenti di u cumunu nanzi à a fini di u XIXsimu seculu in i rughjoni rurali di l'Auropa induva a prisenza di u Statu era debuli? U cunsensu hè chì a so vita era "brutta, viulenti è corta". Parechji pensani ch’eddi ùn aviani micca accessu à l'alta cunniscenza sviluppata in i zoni urbani è chì i so pirspittivi pà u prugressu suciali erani mori limitati. Eppuru, i provi chì sustenini st’affirmazioni sò scarsi. L'indicatori i più apradati pà misurà u niveddu di vita duranti u piriudu midievali tardivu è u principiu di l'era muderna sò i paghi urbani riali è i stimazioni di u rivinutu mediu à testa à u niveddu naziunali. Diversi microstudii cuncintrati à nantu à un gruppu di paesi o una reta rurali di parenti indicani in realità una diversità di cundizioni è di istituzioni lucali, à spessu in ivuluzioni rapida. A limita ividenti di sti microstudii hè a difficultà di valutà a raprisintazioni di u picculu campioni d’individui ussirvati.

Scopu di u prughjettu è mitudulugia

U scopu di u prughjettu hè di analizà i cambiamenti di niveddu di vita, di i strutturi dimugraffichi è di i capacità ghjuvendusi d’una basa di dati rughjunali di più di un milionu d’individui chì coprani parechji seculi. U risicu di parzialità in a selezzioni di i campioni saria insignificanti. Una tali basa di dati longitudinali incù ginirazioni cruciati pirmittariani ancu di valutà u rolu di i reti di parintia è l'impattu di i intarvinzioni nigativi isugeni, cum’è uparazioni militari, ipidimii è anumalii climatichi. A basa di dati insignarà pà tutti l'individui i so nomi, u locu di nascita è di morti, i nomi di i genitori è i figlioli, i prufissioni (codici PSTI) è a mobilità spaziali; è, à u niveddu di ogni paesi, informazioni à nantu à i bè matiriali dispunibuli è i cundizioni ambientali. Quissu sottuponi un sistema cumplessu d’infurmazioni geugraffichi, chì ducumenta i cambiamenti in i zoni abitati, a cupritura di a tarra è a capacità di carica di l'ecosistemi.

Parchì a Corsica

Un studiu cintratu à nantu à a Corsica hè pussibuli par via di a divizia di dati storichi dispunevuli in l'archivi publichi, chì pirmetti di cumplità una basa di dati quasgi cumpletta cù infurmazioni individuali à partasi da 1650. D’altrondi, un studiu nantu à a Corsica hè attrattiva pà a variità regionali impurtanti di i cundizioni iculogichi, l’usu di i tarri è l’istituzioni. Sopratuttu à cuddetti è à vangoni è frammintata à alti muntagni, i so 8680 chilometri quatrati accugliani trà 130.000 è 200.000 abitanti da u XVesimu seculu finu à u principiu di u XIXesimu seculu. In l'isula sana, l'urticultura è l'arburicultura intinsiva erani assuciati incù l’addevu è una cultura di a biada impurtanti, ma ci era una spicializazioni regiunali impurtanti. I cumunità lucali gistiani una parti nutevuli di u tarritoriu cum’è i bè cumuni naturali, chì raprisintaiani una parti varievuli sionti i paesi. In a maiò parti di l'isula, a inugualità in a pruprietà di i tarri era bassa, ma i prubiità maiori asistiani i certi rughjoni cù listessu tippu di spartimentu com’è in u sistema tuscanu di a mezzadria. Pà a maiori parti rurali, i Corsi erani cunnisciuti da u Medievu tardivu è u principiu di u piriodu mudernu pà u so niveddu altu di mubilità spaziali, in quant’è migranti versu i rughjoni vicini ma dino’ pà certi, più luntanu da l'Auropa.